Frustration of purpose [Comparative]

English

They are two types of frustration of purpose in Austrian law.

1. initial impossibility – the performance of service cannot be provided at the time of agreement

For example: A and B conclude a purchase agreement on May 23, 2013, for a Picasso painting. Before the conclusion of the agreement, namely on May 22, 2013, the painting has already burned in a fire. The agreement includes a specific obligation (Spezieschuld), due to which a party commits to deliver an object, which is based on individual features. If the object is destroyed, the fulfillment of the contract is not possible.

If the subject of the agreement had been a generic obligation (Gattungsschuld), for instance a mass product like a book, the performance would have been possible. Instead of the destroyed object, another one would have been delivered.

The initial impossibility includes absolute impossibility and relative impossibility.

1.1 'Absolute Impossibility'

(There is no equivalent in the English language. See in German: Perner/Spitzer/Kodek, Bürgerliches Recht, 3rd edition, Manzsche Verlags- und Universitätsbuchhandlung, Wien 2012, page 72 continuously)

Includes:

-legally impossible

-actually absurd agreements

Legally impossible agreements are the agreements which are against the law.

For example: A and B conclude a sales agreement for the delivering of one ton of cocaine.

An agreement is actually absurd if a rational person would consider its fulfillment impossible.

For example: A agrees contractually to organise a tour in the world of spirits for B.

Consequences:

•The agreement is null and void.

•The mutually received benefits are to be returned.

•The losses, which the frustrated party has suffered due to the confidence in the fulfillment or the validity of the contract, are to be compensated (Vertrauenschaden, Vertrauensinteresse).

For example: In reliance upon the validity of the contract, B buys especially for this occasion a robe worth 50 Euros.

•If the injured contractual partner was negligent, the claim for damages is excluded (Kulpakompensation).

For example: B is fair enough aware that 'a tour in the world of spirits' is not achievable. His trust is not worthy of protection, which is why he is not entitled to compensation of damages.

1.2 'Relative Impossibility'

An agreement is 'medium impossible' if its fulfillment at the moment of conclusion of the contract is not possible, yet not absolute impossible.

For instance: A agrees contractually to teach the beginner B ski on a professional level in a few days.

Consequences:

•The agreement is valid.

•Damages are to be compensated.

2. Subsequent impossibility – the performance of service is possible at the moment of conclusion of the contract, yet it becomes impossible after the conclusion and before the fulfillment of the contract.

For example: A and B conclude a purchase contract for a family piece of jewelry of B. After the conclusion and before the piece of jewelry is given to A, it gets lost in the ocean.

They are three cases of subsequent impossibility:

2.1. subsequent impossibility due to the debtor

2.2. subsequent impossibility due to the creditor

2.3. random subsequent impossibility

2.1 subsequent impossibility due to the debtor

The impossibility of fulfillment of the agreement is due to the culpable (negligent or premeditated) conduct of the debtor.

For example: The piece of jewelry falls in the ocean because of B’s clumsiness or because B intentionally threw it into the ocean.

Consequences:

The creditor has a right to choose between:

•holding on to the contract and providing the performance of service. In return, he is entitled to the interest that he had had in the performance. The fulfillment interest (Erfüllungsinteresse) includes everything that the creditor would have obtained, if the contract had been duly performed.

For example: The piece of jewelry is worth 3000 Euros. Its purchase price is 2500 Euros. If the agreement between A and B had been properly fulfilled, A would have paid 2500 Euros and would have obtained an asset valued at 3000 Euros. Although at first glance, it may seem that A suffered a damage of only 500 Euros, it is to pay attention to the fact that A has to pay the purchase price (2500 Euros). The damage is increased by 2500 Euros. In conclusion, A is entitled to 3000 Euros.

•withdrawing from the contract, not performing his service and asking for the difference between the values of his/her own performance and the one of the debtor (Differenzanspruch).

For example: A does not pay the purchase price and is entitled to 500 Euros (3000-2500).

2.2 subsequent impossibility due to the creditor

The impossibility of fulfillment of the agreement is due to the culpable (negligent or premeditated) conduct of the creditor.

For example: A and B enter into the agreement during a see journey. The clumsy A stumbles and pushes B slightly, but hard enough, so that B loses the piece of jewelry in the ocean.

Consequences:

They are not determined by law. The general opinion is that the creditor has to perform his service. However, the debtor shall deduct from his/ her remuneration the value of any savings obtained by him/her, as a result of the service not being performed.

For example: A has to pay 2500 Euros. Because B didn’t have to deliver the piece of jewelry anymore, he has saved the transportation costs, which are worth 200 Euros. In conclusion, B is entitled to only 2300 Euros.

2.3 random subsequent impossibility

The impossibility is due to an unforeseeable and unavoidable event, which can be previously represented by none of the parties.

For example: Due to an earthquake, the piece of jewelry slips through B’s fingers and gets lost in the ocean.

Consequences:

•The contract is void and null.

•The mutually received benefits are to be returned.

•If instead of the lost object, there is an advantage that can replace it (stellvertrendes commodum), for example, an insured amount, the creditor has the right to ask for it, in return for the performance of his service.

For example: The piece of jewelry of B was insured. B is entitled to the insurance amount, if he pays the purchase price. Asking for this advantage may benefit him, if the advantage is worth more than his own performance of service.

Deutsch

Man unterscheidet einerseits zwischen anfängliche und nachträgliche Unmöglichkeit

1. Anfängliche Unmöglichkeit – liegt vor, wenn die Erbringung der Leistung schon im Zeitpunkt des Vertragsabschlusses unmöglich ist, z.B.

A und B schließen am 23. Mai 2013 ein Kaufvertrag über ein Bild von Picasso. Schon vor dem Vertragsabschluss, nämlich am 22. Mai 2013 ist das Bild abgebrannt. Es handelt sich hier um eine Spezieschuld, da die Sache nach individuellen Merkmale bestimmt ist.

Hätte es sich um eine Gattungsschuld gehandelt, bei der zB ein Massenprodukt wie ein Buch geleistet werden sollte, wäre die Erfüllung des Vertrages möglich gewesen, da anstelle der untergegangenen Sache eine neue geliefert werden könnte.

Zur anfängliche Unmöglichkeit zählen noch geradezu unmögliche, sowie schlich unmögliche Vereinbarungen.

1.1 Geradezu Unmögliches

Dazu gehört :

-Rechtlich Unmögliches

-Faktisch Absurdes

Rechtlich unmöglich sind Vereinbarungen, die der Rechtsordnung widersprechen.

zB : A und B schlißen einen Kaufvertrag über die Leiferung einer Tone Kokain.

Faktisch absurd sind Vereinbarungen, deren Erfüllung eine vernünftige Person für völlig ausgeschlossen halten würde.

zB : A verspricht durch Vertrag dem B eine Tour in die Welt der Geisten.

Rechtsfolgen:

•Vereinbarung ist nichtig.

•Erbrachte Leistungen sind bereicherungsrechtlich zurückzufordern.

•Es sind alle Schaden zu ersetzen, die dem geschädigten Vertragspartner dadurch enstanden sind, dass er an die Erfüllbarkeit/Gültigkeit des Vertrags vertraut hat (Vertrauenschaden, Vertrauensinteresse), z.B.

Im Vertrauen auf die Gültigkeit des Vertrags, kauft sich B, speziell für diese Angelegenheit, eine Robe in Höhe von 50 Euro.

•Hat der geschädigte Vertragspartner selbst sorgfaltswidrig gehandelt, ist der Schadenersatzanspruch ausgeschlossen (Kulpakompensation).

zB : Dem B war ganz genau bekannt, dass eine Tour in die Welt der Geisten nicht realisierbar ist. Er ist in seinem Vertrauen nicht schutzwürdig, daher gebührt ihm kein Ersatz für die erlittenen Schäden.

1.2 Schlichte anfängliche Unmöglichkeit

Schlicht unmöglich sind Vereinbarungen, deren Erfüllung im Zeitpunkt des Vertragsabschlusses unmöglich, aber nicht geradezu unmöglich ist.

zB: A verspricht dem Amateur B, ihm Schifahren in ein paar Tagen beizubringen, sodass B nach Ablauf dieser Tagen Profi sein wird.

Rechtsfolgen:

•Vertrag ist gültig.

•Es kommen Schadenersatzansprüche in Frage.

2. Nachträgliche Unmöglichkeit – liegt vor, wenn die Erbringung der Leistung im Zeitpunkt des Vertragsabschlusses möglich ist, aber nach dem Vertragsabschluss und vor der Erfüllung unmöglich wird, z.B.

A und B schließen einen Kaufvertrag über einen Familienschmuck des B. Nach dem Vertragsabschluss und vor der Übergabe, geht der Schmuck im Ozean verloren.

Es gibt drei Fälle der nachträglichen Unmöglichkeit:

2.1. dem Schuldner zuzurechnende Unmöglichkeit

2.2. dem Gläubiger zuzurechnende Unmöglichkeit

2.3. zufälliges Unmöglichkeitswerden

2.1 dem Schuldner zuzurechnende Unmöglichkeit

Die Unmöglichkeit ist auf das schuldhafte (also fahrlässige oder vorsätzliche) Verhalten des Schuldners zurückzuführen.

B lässt aus Ungeschicklichkeit oder vorsätzlich den Schmuck im Ozean fallen.

Rechtsfolgen:

Der Gläubiger hat ein Wahlrecht:

•Er hält am Vertrag fest, erbringt die eigene Leistung und verlangt das Erfüllungsinteresse. Darunter fällt alles, was der Gläubiger erlangt hätte, wäre der Vertrag ordungsgemäß erfüllt worden.

Der Schmuck hat einen Wert von 3000 Euro. Der Kaufpreis beträgt 2500 Euro. Wäre der Vertrag vom B vereinbarungsgemäß erfüllt, hätte A 2500 bezahlt und einen Vermögenswert in Höhe von 3000 erlangt. Auf den ersten Blick, könnte man sagen, A erleide einen Schaden bloß in Höhe von 500 Euro. Wenn aber A den Kaufpreis zahlt, erhöht sich der Schaden um 2500. A kann somit den Kaufpreis bezahlen und 3000 Euro verlangen.

•Er tritt vom Vertrag zurück, erbringt seine eigene Leistung nicht mehr und verlangt die Differenz zwischen dem Wert der eigenen Leistung und jenem der Leistung des Schuldners (Differenzanspruch).

A bezahlt den Kaufpreis nicht mehr und verlangt 500 (3000-2500).

2.2 dem Gläubiger zuzurechnende Unmöglichkeit

Die Unmöglichkeit ist auf das (schuldhafte) Verhalten des Gläubigers zurückzuführen.

A und B schließen den Vertrag während einer Schiffahrt. Der ungeschickte A stolpert sich und stoßt B, sodass dieser den Schmuck im Ozean fallen lässt.

Rechtsfolgen:

Sind im Gesetz nicht geregelt, nach hA, hat der Gläubiger seine Leistung zu erbringen. Der Schuldner hat sich alles anrechnen zu lassen, was er sich infolge des Unterbleibens der eigenen Leistung erspart hat.

A muss 2500 Euro bezahlen. Dadurch, dass B die Sache nicht mehr liefern muss, hat er sich Transportkosten in Höhe von 200 Euro erspart. B kann daher nur 2300 Euro verlangen.

2.3 zufälliges Unmöglichkeitswerden

Die Unmöglichkeit ist auf ein unvorhersehbares oder unabwendbares Ereignis zurückzuführen und ist von keiner Partei zu vertreten.

Infolge eines unerwarteten Erdbeben, lässt B unabsichtlich den Schmuck im Ozean fallen.

Rechtsfolgen:

•Vertrag zerfällt.

•Bereits erbrachte Leistungen sind bereicherungsrechtlich zurückzufordern.

•Tritt anstelle der untergegangenen Sache ein stellvertretendes commodum, so kann der Gläubiger ihn gegen Erbringung der eigenen Leistung herausverlangen.

Anstelle des Schmucks tritt die Versicherungsumme ein. A kann diese verlangen, wenn er den Kaufpreis bezahlt. Das ist dann sinnvoll, wenn der Wert des stellvertretenden commodums jenen der eigenen Leistung übersteigt.

Română

În dreptul austriac se disting două cazuri principale în care executarea contractului este imposibilă.

1. Imposibiliate iniţială = imposibilitatea de a îndeplini un contract manifestată chiar la încheierea acestuia

De ex.: A şi B încheie la data de 23.05.2013 un contract de vânzare-cumpărare, ce are ca obiect un portret pictat de Picasso. Înainte de încheierea contractului, de exemplu, la data de 22.05.2013, portretul este distrus într-un incendiu. Este vorba despre o datorie care se referă la un obiect de neînlocuit (~e Spezieschuld).

Dacă obiectul contractului ar fi fost un obiect fungibil, de exemplu un produs ce se fabrică în masă cum ar fi o carte, atunci realizarea contractului ar fi fost posibilă, deorece în locul obiectului datorat iniţial, se putea livra un altul. Este vorba despre o 'obligaţie de a livra bunuri neindividualizate ale unei specii' (~e Gattungsschuld).

În categoria imposibilităţii iniţiale, se mai încadrează alte două tipuri de imposibilitate de realizare a contractului:

1.1 'Imposibilitate absolută' (Geradezu Unmögliches):

(Nu există echivalent în limba română. Vezi în germană: Perner/Spitzer/Kodek, Bürgerliches Recht, ediţia a III-a, Manzsche Verlags- und Universitätsbuchhandlung, Wien 2012, pag. 72 în continuare)

Este vorba despre acorduri contractuale care:

- contravin normelor legale sau

- care sunt de facto absurde.

De ex.: A şi B încheie un contract de vânzare-cumpărare, ce are ca obiect livrarea unei tone de cocaină.

A şi B încheie un contract, prin care A se obligă lui B să-i acorde un tur în lumea spiritelor.

Consecinţe:

•Acordul contractual este nul.

•Prestaţiile pot fi revendicate, mai exact, se poate cere restituirea lor.

•Prejudiciile rezultate în urmă înşelării încrederii sunt reparate (~e Vertrauensschaden).

De ex.: Deoarece B are încredere în îndeplinirea contractului, îşi cumpără special pentru această ocazie o robă în valoare de 50 de euro.

•Cel prejudiciat nu va fi despăgubit, dacă se constată că acesta a avut o contribuţie la lipsa de diligenţă (Kulpakompensation).

De ex: Lui B îi este clar că 'un tur în lumea spiritelor' nu este realizabil. În acest caz, cu toate că A vătămează obligaţia de diligenţă, în momentul în care îi promite lui B acest lucru, B nu va fi despăgubit, deoarece a contribuit la această vătămare.

1.2 'Imposibilitate medie' (Schlichte anfängliche Unmöglichkeit)

O 'imposibilitate medie' există atunci când realizarea contractului în momentul încheierii lui este într-adevăr imposibilă, dar nu absolut imposibilă.

De ex: A se obligă prin contract începătorului B să-l ajute să devină profesionist la schi în câteva zile.

Consecinţe:

•Contractul este valid.

•Persoana prejudiciată va fi despăgubită.

2. Imposibilitate apărută ulterior, după încheierea contractului, dar înaintea îndeplinirii lui (Nachträgliche Unmöglichkeit)

De ex: A şi B încheie un contract de vânzare-cumpărare, ce are ca obiect bijuteria de familie a lui B. După încheierea contractului, bijuteria este pierdută în ocean.

În această categorie, se încadrează alte trei tipuri de imposibilităţi:

2.1. imposibilitate datorită debitorului (dem Schuldner zuzurechnende Unmöglichkeit)

2.2. imposibilitate datorită creditorului (dem Gläubiger zuzurechnende Unmöglichkeit)

2.3. imposibilitate ce survine în urmă unei coincidenţe, a unui eveniment inevitabil (zufälliges Unmöglichkeitswerden)

2.1 imposibilitate datorită debitorului

În acest caz, imposibilitatea realizării contractului rezultă din comportamentul cel puţin neglijent (deci şi premeditat) al debitorului.

De ex.: B scapă într-un moment de neatenţie bijuteria în ocean, sau o aruncă cu intenţie.

Consecinţe:

Creditorul are un drept de alegere:

•Poate să aleagă fie menţinerea contractului, fie ca debitorul să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale si să ceară despăgubiri, în urma daunelor rezultate din faptul că debitorul nu şi-a respectat obligaţiile contractuale (~s Erfüllungsinteresse).

De ex.: Bijuteria are o valoare de 3000 de euro. Preţul de cumpărare este de 2500 de euro. Dacă B şi-ar fi îndeplinit obligaţiile contractuale, A ar fi plătit preţul de 2500 de euro şi ar fi primit bijuteria în valoare de 3000 de euro. La prima vedere, s-ar putea constata că A are un prejudiciu de doar 500 de euro. Dacă A îşi îndeplineste obligaţia contractuală şi plăteşte preţul (2500 de euro), atunci prejudiciul se ridică la 3000 de euro. În consecinţă, A poate să plătească 2500 de euro şi să ceară 3000 de euro.

•Poate să se retragă din contract, să nu-şi mai presteze serviciile contractuale şi să solicite diferenţa dintre valoarea serviciilor datorate de el şi a celor datorate de debitor (~r Differenzanspruch).

De ex.: A poate să nu plătească preţul de cumpărare şi să ceară 500 de euro (3000-2500).

2.2 imposibilitate datorită creditorului

În acest caz, imposibilitatea realizării contractului rezultă din comportamentul cel puţin neglijent (deci şi premeditat) al creditorului.

De ex.: A şi B încheie contractul pe un vapor. Neîndemânaticul A se împiedică şi îl impinge pe B, care scapă bijuteria în ocean.

Consecinţe: Nu sunt prevăzute în lege. Opinia generală susţine obligaţia creditorului de a presta serviciile. Debitorul trebuie să pună la socoteală tot ce a economisit în urma faptului că nu mai trebuie să presteze serviciile.

De ex.: A trebuie să platească 2500 de euro. În urmă faptului că B nu mai trebuie să livreze bijuteria, acesta economiseşte 200 de euro costuri de transport. B poate să ceară, în consecinţă, doar 2300 de euro.

2.3 imposibilitate ce survine în urmă unei coincidenţe, a unui eveniment inevitabil

Imposibilitatea nu poate fi pusă pe seama nici unei părţi.

De ex.: În urma unui cutremur, B scapă inelul în ocean.

Consecinţe:

•Contractul se destramă.

•Se poate cere restituirea prestaţiilor, dacă acestea au fost aduse.

•În cazul în care obiectul pierdut este substituit cu un avantaj, creditorul poate să-l ceară, desigur, în schimbul prestării serviciilor sale.

De ex.: Bijuteria lui B este asigurată. A poate să ceară banii de asigurare, şi să platească preţul de cumpărare. Acest lucru este avantajos, în cazul în care preţul de cumpărare este mai mic decât suma asigurării.

Bibliography/Literaturverzeichnis/Bibliografie

Perner Stefan /Spitzer Martin /Kodek Georg E, 2012, Bürgerliches Recht, Wien, ediţia a III-a, Manzsche Verlags- und Universitätsbuchhandlung

Wendehorst Christiane / Zöchling-Jud Brigitta, 2012, Privatrecht – Einführung in die Rechtswissenschaften und ihre Methoden, Teil II, Studienjahr 2012-2013, Wien, Manzsche Verlags- und Universitätsbuchhandlung

Göbler Richard, 2007, Dicţionar juridic Român-German; German-Român, Bucureşti, editura C.H. BECK

By Dora Maria Demble